Primele biblioteci publice din Câmpulung Moldovenesc au funcţionat din 1896 pe lângă cabinetul de lectură,, Deşteptarea”, Clubul român ,,Rarăul” şi Societatea „Şcoala Română”.
În iarna anului 1896 se puneau la Câmpulung bazele celei dintâi biblioteci înfiinţate în aşa numitul cabinet de lectură „Deşteptarea”, care a funcţionat în vechea clădire a şcolii şi a primului gimnaziu. Un rol important în organizarea acestui cabinet, a acestei societăţi culturale, l-a avut doctorul Gheorghe Popovici şi Teodor Ştefanelli.
Paralel cu „Deşteptarea” a început să funcţioneze o bibliotecă publică la clubul ,, Rarăul” situat în clădirea pe locul căreia s-au turnat temeliile actualei case de cultură. În organizarea activităţii de club şi a celei de răspândire a cărţii au avut aici un rol deosebit Gheorghe Nistor şi Aurel Moraru.
Pe locul unde astăzi se află complexul meşteşugăresc a mai existat un locaş de cultură în cadrul căruia a funcţionat societatea ,, Şcoala Română”, care a avut şi bibliotecă şi o tipografie proprie. La conducerea acesteia s-a aflat o perioadă Dr.Ioan Bileţchi pe care îl vom întâlni printre fondatorii de mai târziu ai Bibliotecii Judeţene.
În ,,Darea de seamă a Prefecturii judeţului Câmpulung, pe anii 1933-1937” se arată că biblioteca publică judeţeană s-a înfiinţat oficial în iunie 1936 de un comitet compus din prof. Dr.I. Bileţchi, prof. George Voevidca, director George Popescu, preot Dr. Ilie Păsăilă, în frunte cu prefectul de atunci a judeţului, Constantin Leontieş. Creată, după cum se arată în material ,, cu gândul de a încetăţeni cartea românească pe aceste meleaguri înstrăinate timp de aproape un veac şi jumătate, să slujească drept auxiliară şcolii şi operei de culturalizare a maselor largi”, Biblioteca Judeţeană avea să parcurgă în decursul timpului un drum greu şi sinuos pentru a-şi îndeplini cu adevărat menirea. La înfiinţare, numărul volumelor se ridica la 4.190, adunate de la cabinetele de lectură şi societăţile cultuale din oraş, de la biblioteca învăţătorilor, de la preoţi precum şi de la donatori. Din datele statistice reiese că au fost citite de 7.023 de cititori.
Pe meleagurile câmpulungene primul om care a îndeplinit funcţia de bibliotecar a fost doamna Graţiela Braniţchi, fiica directorului Şcolii poporale – actuala Şcoală nr.3 – , învăţătorul George Popescu, unul dintre fondatori, care a primit să organizeze acolo Biblioteca Judeţeană Publică. Aceasta se întâmpla, după cum am mai spus, în 1936, când primindu-se cu multă dragoste propunerea învăţătorului Ovidiu Danileanu de a cere sprijinul învăţătorimii şi clerului pentru a crește numărul cărţilor din biblioteca învăţătorilor, din a Cabinetului de lectură ,,Deşteptarea”, din a Clubului ,,Rarăul” şi a o transforma în Biblotecă Judeţeană Publică, s-a trecut la fapte.
Între anii 1936-1940 în Biblioteca publică Judeţeană din localul şcolii s-a desfăşurat o activitate de răspândire a cărţii. Din 1940 când războiul impune evacuarea şcolii luată în scopuri militare, biblioteca se mută într-o clădire aparţinând fabricantului Kissmann, situată în piaţa oraşului unde rămâne până în anul 1944, când cărţile au fost iar mutate, unele împrăştiate, altele arse. În toamna anului 1944 Biblioteca Publică Judeţeană va renaşte din propria-i cenuşă precum pasărea Pheonix, cu un fond mai mic, strâns din tot ce s-a putut salva cu ajutorul prefectului de atunci intelectualul Aurel Hutu.
